Sunt cu ochii pe tine – Teresa Driscoll (recenzie, Editura Herg Benet)

Rezumat

Aflată în tren, Ella este martoră fără voie, la flirtul dintre două adolescente și doi tineri, despre care află, din conversație, că sunt abia ieșiti din închisoare. Deși, inițial are intenția să intervină în discuțiile celor patru și să le pună capăt, prin orice mijloace, chiar și cu amenințarea că va lua legatură cu părinții fetelor, influențată de prejudecăți și de anumite gesturi din comportamentul fetelor, se răzgândește și decide că intervenția ei ar fi total deplasată. A doua zi, vede la televizor că una dintre fete este dată dispărută și remușcările nu întârzie să apară. Merge la poliție și relatează tot ceea ce a observat în tren, dar e prea târziu. Fata e dispărută ca și cei doi tineri. La un an de la dispariția neelucidată a fetei, Ella încă se învinovățește că nu a luat atitudine.

Recenzie

Fiecare capitol este spus din punctul de vedere al unuia dintre personaje: al martorei, al tatălui, al prietenei, al detectivului. Există din loc în loc și inserări între capitole cu gândurile celui care urmărește din umbră mișcările celor implicați.

Cartea are suspans și misterul este rezolvat abia la sfârșitul cărții, printr-o răsturnare neașteptată de situație, după ce o mulțime de secrete bine ascunse sunt dezvăluite. Se pare că fiecare are câte ceva de ascuns și din această cauză pot fi considerați posibili suspecți, într-un anumit punct al poveștii.

Ella este un personaj foarte interesant, prinsă între regret și grija pentru propriul copil. La un an de la dispariție, liniștea aparentă pe care încearcă s-o afișeze îi este zdruncinată de primirea unor scrisori ce o acuză și amenință în același timp. Este o perioadă foarte încărcată emoțional pentru ea și, captivă în plasa învinuirilor, are impresia că și-a neglijat și propriul copil care se confruntă cu propriile probleme.

Prietena dispărutei este personajul antipatic al cărții. Speriată, egoistă și lașă, fata face greșeală după greșeală și spune minciună după minciună, încurcând și mai mult ițele cazului deja învăluit în mister. M-a obosit și mi-a lăsat un gust amar.

N-am prea înțeles rolul detectivului angajat de Ella dar mi-a plăcut modul lui de gândire.

Impresia mea generală e că pe lângă cazul dispariției, autoarea pune accent pe problema ridicată de creșterea adolescenților. Cum îți protejezi copilul de pericolul de afară, de tentații și anturaj periculos fără a-i îngrădi libertatea de gândire și exprimare și fără a-i domina personalitatea. Cum îl poți îndruma pe calea bună, cum îi poți permite să fie independent și să ia singur decizii fără a cădea în capcana ispitelor, și fără a apela la o severitate extremă. Care e limita până la care îi poți permite să experimenteze pe propria piele și să învețe din propriile greșeli.  Care e pragul care desemnează pericolul? Cum îți înfrânezi nevoia disperată de a-l proteja pentru a nu-i frânge aripile și visurile? Cum îți controlezi prejudecățile? Cum aliniezi stilul generației tale cu stilul mult mai libertin al generației lui? Cum poți deveni cel mai bun prieten și sfătuitor fără a-ți pierde statutul de părinte?

Because once you become a parent, you learn that love can involve more fear than you had ever imagined, and you never quite look on the world in the same way again.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s