#recenzie Ochii jupanitei

de Rodica Ojog-Brasoveanu

Prinsei toanca de vorba dulceaga de la jupaneasa Rodica si ma hotarnici sa va spui pe limba ei niscaiva voroave despre Ochii Jupanitei, sau incai sa cerc si om chiti la urma ce-a rasari.

Ahmed, fiul lui Muradja Septar, parintele agarenilor, si-a razletit limpezeala cugetului in ochii liliachii ai jupanitei Raluca, dar si pe dansa o incovoia dragostirea. Si tot rascolindu-si inimioarele, pun credinta marelui Allah la trudnica cercare. Dumnezeul crestin se ivi preaslavit din rezbel, iara salvaragii, cu un suflet lipsa la raboj. E jelanie mare pe ulitele Stanbulului. Povarnica paguba. Juruinta lor de maritagiu se facu mintenas, dar vorba ceea: cine se insoara in graba, se caieste pe indelete. Dar cum sa hojbaie puiul de turc scapare, cand Raluca era bagoslovita cu toate darurile, un car de ispite, o minte care nu asuda cugetand, otrava dulce in cautatura si desertaciune in capsorul bine daltuit.

Ramy Mehmet, cel dintai sfesnic al sultanului Mustafa si blestematul cela de grec alunecos, Stravos pun la cale vrajba ca sa-i dea reazam  sultanului spre a-l mazili pe Brancoveanu. Tinteau a starni vantul pierzaniei asupra Tarilor Romane. Cu ajutorul tradatorului natang, boier Manolache Filipoiu,  ticluiesc moartea lui Suleyman, fratele primei cadanei a padisahului si leapada isprava in batatura Brancoveanului. Umbra lui Allah se incrunta biciuita de manie .

Panzele au fost tesute asa incat nemtii si lesii vor da navala asupra Tarilor Romane intr-acelasi ceas.  Nemtii lui Leopold cata bat spre a navali hotarul Valahiei, atatati de junele boier Stefan Giurgiu.
In Moldova, boierul Grigore Negru prepuieste pierzania lui Duca Voda si norii se bulucesc grei la rasai. Tatarii stau la panda pe malul Siretului. Dovedind pornire de catelandru poftalnic, Hanul Zarne ar fi trecut toata tara prin sabie pentru o pereche de ochi verzi ca ai Catincai Prisaceanu, vaduva comisului Dimitrie, descapatanat impreuna cu pruncii din porunca lui Brancoveanu. Dar vrerea muierii era numa’ la scaunul Moldovei pentru un boiernas buiac ce-i slujea crivatul.

Vorba grea, de ocara, de blestem palmuia vartos fala targovetilor valahi: pasalac.
Tara prinse a se scula, opintind spre Dunare, pentru a se supune vrerii domnului si a tine piept vrajmasilor.
Vremea marii primejdii batea la portile tarii napastuite, doua sute de mii de turcaleti stau ciorchine pe malul bulgaresc al Dunarii, gata sa se pravale asupra Valahiei, iara tara cerea reazam.
D-apai, decat sa lase nasul in pamant si sa le puna paganii juvatul, mai bine-i musai pe lumea cealalta, ca sa nu ramaie nimic nedeslusit. Boieri, negutatori, calici, plugari, milogi, teleleici, prunci, ciobani, pescari, muieri, calugarite, ologi si mosnegi stalpiti in toiag s-au rupt de gospodarie, au trantit plugul in tarina si au dat navala la chemarea Valahiei ca erau lehametisiti sa li se tot cante-n nas:

Bir pe cap,
Bir pe caciula,
Bir pe satra,
Bir pe sura,
Pe bucata de la gura,
Bir pe oi
Si pe groapa de gunoi…

Si ocnasii, crunti, aprigi cu palmele goale, fara adiere de zambet pe chipurile cioplite-n stanca, se bulucira sa-si spele numele de ocara si rusine. Cuvinte de multumita nu izbutira sa innoade, dar cautaturile de miel din privire graira mai lesne.
Pana si tiganii se pornira si nu-i fugari nimeni, ca, daca s-au ingaduit unii pe ceilalti pe senin, ori face-o si pe furtuna. Era cuvenit ca toata suflarea sa puna osul.
Pofta paganilor rasucea piroane in inimile valahe, ghemuite arici de spaimantare, si cerea grabnic a fi retezata.
Ulitele targurilor amutira, de la vladica la opinca toata tara veghea pe  povarnisurile Dunarii. In targul Bucurestiului, de la Curte pana in Mahalaua Calucilor, si din bahnele Bucurestioarei pana la cismeaua lui Duru nu mai chiteai opinca de ghiaur.
Radu Andronic, tanar boier, zalud robit straielor albe cu cheltuiala, cu cautatura aspra si vioaie, lat in umeri si sarac in solduri, iscoada de taina si logofat de neam in slujba Brancoveanului, intovarasit cu palmasul Machidon se nimeri prin preajma. De voinicia lui Andronic hauia Evropa toata, iara Machidon putea a te linisti cu vorba, ca nu-si tinea limba impiedicata, dar, daca-l apuca jitia,  ii statea in putere sa te crampoteasca si taraneste de-ti indoia oasele. Asa fiind, n-aveau dara cum sa dea  lipsinta taman dumnealor.

Peste toate cestea, stolnicul Cantacuzino, tartorul dedesubturilor de taina al lui Voda Brancoveanu si marele vizir Ramy Mehmet cercetau, fara nadejde, toate viclesugurile lumii, unul din cetatea de scaun a Valahiei si celalalt printre salvaragii Stanbulului. Socotintele ascunse ale celor doi barbati de seama adusera dihonia intre cei mari si mici. Desfacand besacteaua Pandorei, urma sa se dovedeasca care dintre ei era mai fara pereche in urzeli. Opinteau amandoi sa se arcaneasca, ramane sa va dumiriti singuri boieri,  care iese biruitor.

Nu dezvelesc mai imbelsugat politichia ca nu voiesc a starpi pofta cetitorului si a mania dracii, ci va imbii, boieri dumneavoastra, a purcede pe meleaguri neaose si sa va potriviti umblatura cu ceea a lui Andronic si a jupanitei. Ca si eu-mi prinsei fagaduiala sa urmez a cerca iara a-l mai rasfoi oleaca peste un rastimp, spre a statornici mai dihai inscrisurile. Va mai astern dedesupt cateva povete de la Machidon, cine are urechi sa auda si cine are ochi sa ceteasca.

Cand n-ai ce-ti place, iti place ce ai.

Nu vezi ca ma tiu de domnia ta ca izmana cea uda.

De Craciun ii tuna, de Paste ii ninge, in cestelalte zile e fulger si grindina.

Stii domnia ta, logofete, ce-o zis fluturele cand s-o asezat pe o creanga de stejar: ” Ham! Trag nadejde sa n-o rup!”

Umbla vorba ca intr-o buna zi, sita i-a zis acului, mirata tare: „Valeu! Ai o borta!”

 

Reclame

3 gânduri despre „#recenzie Ochii jupanitei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s